Comunicat de presă - Jumătate dintre părinți tratează durerea și febra copiilor cu medicamente nepotrivite vârstei lor (studiu)

16 august 2016

Cele mai frecvente probleme de sănătate în rândul juniorilor (7-12 ani) sunt răceala și gripa, arată un studiu Ivox, realizat la solicitarea Societății Naționale de Medicina Familiei, care a avut drept scop investigarea principalelor dificultăți cu care se confruntă părinții în timpul episoadelor de boală ale copiilor.

Jumătate dintre părinții români tratează durerea și febra juniorilor (7-12 ani) cu medicamente nepotrivite vârstei lor

- Pentru 22% dintre părinți, cea mai mare temere vizavi de copiii lor este apariția unei boli care le-ar putea pune în pericol starea de sănătate, urmată de temeri legate de siguranța copilului și stabilitatea financiară.

- Infecțiile respiratorii reprezintă cele mai frecvente afecțiuni ale copiilor între 7 și 12 ani. Majoritatea (88%) răcesc în fiecare an, iar mai mult de o treime (38%) dintre ei răcesc chiar și de trei ori pe an;

- Tratamentul în caz de răceală și gripă și/sau dureri îi pune în dificultate pe jumătate dintre părinții cu copii peste 7 ani, pe motiv că nu există opțiuni în materie de analgezice și antipiretice special concepute pentru această categorie de vârstă. Astfel, 2 din 10 părinți sunt nevoiți să le administreze copiilor tratamente pentru o categorie de vârstă mai mică;

- Și toleranța juniorilor la administrarea de medicamente reprezintă o provocare pentru părinți. 30% dintre copiii peste 7 ani acceptă mai ușor tratamentul dacă are gust plăcut, iar 15% apreciază ușurința la înghițire.

 
Principalele temeri ale părinților, atunci când copilul se confruntă cu infecții respiratorii, sunt episoadele de febră (52%) și riscul de complicații, precum pneumonia (44%). Febra, deși un răspuns natural al organismului la o infecție, din cauza stării generale proaste, a lipsei apetenței asociate, determină îngrijorarea majoră a părinților și trebuie combătută eficient cu un medicament administrat în doza corectă.
 
7 din 10 părinți merg cu copilul la control la medicul de familie sau la medicul pediatru, în cazul în care acesta trece printr-un un episod de boală. Aproape o cincime dintre părinți (17%) le administrează copiilor medicamente deja 'testate', care au funcționat și în alte episoade de boală și doar un părinte din zece încearcă, pe cât posibil, să își lase copilul să depășească episodul de boală, fără medicamente, preferând să îi administreze tratament, doar dacă boala pare să se înrăutățească, mai arată studiul citat.
 
Risc de dozare inadecvată vârstei, în cazul copiilor mai mari
 
Atunci când vine vorba de tratament, o proporție majoritară de părinți (94%) aleg medicamente doar la recomandarea medicului sau farmacistului, iar pentru 10% dintre aceștia, contează ca medicamentele respective să fie și o marcă de încredere.
 
Cea mai mare dificultate este însă alegerea unor analgezice și antipiretice destinate copiilor mai mari, țintite pe nevoile și greutatea acestora. Aproximativ jumătate (45%) dintre părinți susțin că nu există o varietate largă de medicamente analgezice și antipiretice special destinate copiilor mari, peste 7 ani. Astfel, 20% dintre aceștia se văd nevoiți să le administreze copiilor analgezice și antipiretice pentru o categorie mai mică de vârstă. Dozarea corectă a medicamentului este însă extrem de importantă, susțin medicii.
 
'Într-adevăr, categoria copiilor peste 7 ani este mai specială, în sensul că ei nu mai sunt nici copii mici, dar nici adulți. În plus, este o perioadă de creștere, în care nevoile se schimbă rapid. Din nefericire, copiii mari ajung să fie tratați cu medicamente analgezice și antipiretice pentru adulți sau pentru o categorie de vârstă mai mică, nepotrivite pentru nevoile și greutatea lor. Jumătate dintre părinții participanți la acest studiu au declarat că le este ușor să aleagă, însă atenție la dozare, pentru că dacă le administrează copiilor un produs cu care sunt obișnuiți la vârstele anterioare, riscul este de subdozare. Deci, preparatele gata dozate special destinate acestei categorii de vârstă ar trebui să fie preferate de părinți', a declarat Dr. Ileana Efrim, medic de familie.
 
Medicul de familie adaugă că 'preparatele gata dozate sunt mai sigure și mai ușor de administrat inclusiv în cazul copiilor care își administrează singuri medicamentele — copii care rămân singuri acasă, care își iau tratamentul la școală, în tabără etc. — sau care stau cu bone, bunici. Preparatele gata dozate au avantajul că nu necesită ajustare permanentă și se poate reconstitui administrarea pe o zi în caz de suspiciune că tratamentul a fost subdozat sau supradozat'.
 
Medicamentele greu de înghițit principala problemă a copiilor mai mari
 
Pe lângă faptul că doza nu este, de cele mai multe ori, potrivită categoriei de vârstă, și toleranța copiilor la administrarea medicamentelor reprezintă o problemă pentru aproximativ 60% dintre părinți. O treime dintre aceștia susțin că singura condiție cu care copiii lor acceptă medicamentele este ca acestea să aibă un gust plăcut, iar 15% spun că le acceptă doar dacă sunt ușor de înghițit. 15% dintre părinți susțin că își conving foarte greu copiii să accepte orice fel de medicament.
 
Astfel, 7 din 10 copiii ar prefera ca medicamentele să fie ușor de înghițit, iar 6 din 10 ar aprecia ca acestea să aibă un gust plăcut, susțin părinții respondenți. De asemenea, 11% preferă ca medicamentele să aibă o culoare plăcută.
 
'La 7-12 ani, copiii au deja multe obiceiuri și gusturi formate, pot să refuze pe criterii clare un produs medicamentos, de aceea, eforturile în conceperea formei de administrare și a caracteristicilor organoleptice (miros, gust, aspect etc.) sunt importante.
 
La această vârstă, ei pot să respingă siropurile, pentru că se percep deja 'mari' și 'apți' de gesturi noi și curajoase, au tendința de a se compara cu adulții și de a copia atitudini de adulți, deci și tratamentele pentru această categorie de vârstă ar trebui să răspundă tendințelor și cerințelor pacienților', explică dr. Ileana Efrim.
 
Boala 'strică' pofta de joacă
 
Episoadele de boală au un impact semnificativ asupra stării de spirit și comportamentului în colectivitate al copiilor. Peste jumătate dintre aceștia (55%) nu mai au energie și poftă de joacă, iar 32% dintre copii au o stare generală atât de proastă, care nu le mai permite să își desfășoare nicio activitate. Pe lângă tratament antipiretic și analgezic, părinții încearcă să le aline suferința copiiilor petrecând mai mult timp cu ei (58%), preparându-le felul de mâncare preferat (32%), iar 39% dintre părinți îi încurajează să se odihnească mai mult atunci când sunt bolnavi.
 
'Este evident că un copil febril este un copil care suferă, deci nu își poate îndeplini activitățile de rutină. De aceea, combaterea febrei la timp și cu dozele recomandate este un deziderat. Astfel, se reduce perioada de stare generală modificată și readuce zâmbetul copilului. Febra prelungită, chiar și la valori mici-moderate este o provocare pentru organismul copilului, deci ea nu trebuie prelungită inutil sau tratată suboptimal, cu doza sub cea recomandată. Este ideal ca un copil bolnav să se bucure de atenție sporită din partea părinților săi, primul gest fiind administrarea unui preparat adaptat, sigur și eficace de combatere a febrei și hidratarea corespunzătoare. Antipireticele și analgezicele trebuie să facă parte din minimul necesar de medicamente din casă/bagajul de vacanță', conchide medicul de familie Ileana Efrim.
 
Studiul 'Care sunt temerile părinților cu privire la copiii lor' a fost realizat pe platforma Ivox, la comanda Societății Naționale de Medicina Familie, pe un eșantion reprezentativ de 471 de părinți cu copii între 7 și 12 ai, din mediul urban, în perioada 11-18 iulie. Studiul are o marjă de eroare de—+3%.
 
Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) este o organizație profesională, științifică, nonguvernamentală, apolitică, de drept privat, cu personalitate juridică, constituită din organizații județene, cu personalitate juridică, ale medicilor de familie din județele României și a municipiului București.

Apariții în presă: